Inside Out
O expoziţie care documentează stimulii estetici ai încarceraţilor
În data de 11 Octombrie 2019, în cadrul Noaptea Albă a Galeriilor, în BNAC s-a desfăşurat expoziţia de grup Inside Out, curatoriată de Thoth Julay.
Conceptul expoziţional a pornit de la Arta în închisoare, o subcultură care în acest caz a documentat vizual dinamica încarcerării. E cunoscut rolul terapeutic al artei în închisoare, care reuşeşte să elibereze deţinutul de limitele fizice ale noului spaţiu în care locuieşte. Astfel, treisprezece artişti şi-au imaginat încarcerarea apelând la medii de exprimare diverse (performance, pictură, colaj pe hârtie, tatuaj etc.), dar şi la teme şi simboluri variate, incluzând subiecte socio-politice, modele de evadare prin utopii şi spaţii imaginare.
Însuşi spaţiul expoziţional a susţinut conceptul, BNAC fiind fostul spaţiu de arest preventiv al secţiei nr. 10 de Poliţie din Bucureşti. Odată cu dezvoltarea Manasia Hub, singurul hub din Bucureşti, spaţiul de la subsolul clădirii a pornit ca galerie de artă, din dorinţa iniţiatorilor de a scoate din anonimat sau de a promova pur şi simplu artiştii tineri. Astfel, BNAC le oferă o mai mare vizibilitate, chiar dacă într-un spaţiu neconvenţional, fiindcă unicele criterii de selecţie a artiştilor se rezumă la calitatea lucrărilor, nu la condiţii financiare, portofolii stufoase sau apartenenţa la uniuni, asociaţii etc.
Inside Out a sondat perspectiva asupra lumii interioare şi exterioare a celui închis. A arătat că arta este un instrument de reabilitare, un mijloc terapeutic, educaţional, de management al calităţii vieţii şi de integrare socială, potenţialul creativ existând dincolo de gratii.
Astfel, Grig – Priveşte Cerul, autorul mesajului care a împânzit Bucureştiul, a readus în BNAC îndemnul de a privi cerul, mai ales în condiţiile încarcerării, unde asta este cu atât mai greu de făcut. El ne îndeamnă să ne reconectăm la noi înşine tocmai atunci când suntem privaţi de libertate, în spaţiul unei celule.
Ovi Sparks a reprezentat limitele libertăţii prin expunerea unei fotografii realizate pe film, cu un şaman din Himalaya, de la 5600 de metri. Tocmai figura şamanului, personificarea libertăţii, expusă acum într-o celulă, a transformat practica spirituală de înţelegere şi interacţiune cu lumea într-o limitare fizică ce îl face pe şaman prizonier. Chiar şi aşa, prizonierului nu îi lipseşte capacitatea de a se cunoaşte pe sine sau de a cunoaşte umanitatea, nici măcar în detenţie.
Andaluz A. A a participat cu o instalaţie despre mecanismele iubirii la închisoare, la care a adăugat o pictură, Hrana spirituală, care face viu transferul bileţelelor de dragoste, pe ascuns, folosind prilejul livrării meselor de către gardian. Andaluz A. A spune că unele lucruri inexistente afară, înăuntru sunt vitale pentru sănătatea mintală, chiar și pentru cea fizică. De asemenea, că răcnetul interior poate fi manifestat doar tacit, prin scris, şi este cu atât mai apăsător şi eliberator totodată atunci când conversaţia este purtată cu cel încarcerat la câţiva metri de tine. De aceea, biletele devin tot ceea ce contează ca să supravieţuieşti, Hrana spirituală.
Andrei Grigorescu a satirizat sistemul prin mesaje ca FTP (Fuck The Police) şi ACAB (All Cops Are Bastards), mişcări sociale iniţiate de protestele împotriva autorităţilor, împotriva capitalismului, deci a utilizat acronime care reprezintă revolta şi nevoia de eliberare din sistemul adesea corupt.
Măgu a inventariat arhiva propriei întemniţări, care conţine documentele, declaraţiile, deci corespondenţa juridică, iar aceasta a inclus certificatul de eliberare. Alături de aceste documente, Măgu a expus schiţe şi planurile pe care le-a pus pe hârtie pentru reuşita reabilitării.
George Vasilescu, în cadrul unui performance, a tatuat vizitatorii utilizând unul dintre codurile din închisoare, zarul cu cinci puncte, reprezentarea vizuală a faptului de a fi singur între patru pereţi.
Pentru IRLO, penitenţa a fost despre minunile făcute de Arsenie Boca în închisoare, printre care se numără deschiderea uşii temniţei în timpul rugăciunilor.
Tema a fost completată de Cristian Neagoe, care a propus o instalație spiritual-material-concentraționară — „Martorii lui Arsenie” —, despre care spune că reprezintă o privire critică asupra pelerinajului la Mănăstirea Prislop și a felului în care se transformă un spațiu al sacralității atunci când e supus asaltului mundan.
Pictura lui Robert Obert a fost despre antropomorfizare şi despre multiplele forme pe care le poate lua încarcerarea. El a tratat dubla valenţă a încarcerării: interioară şi exterioară.
Thoth Julay, prin performanceul lui, AUTOCAD 7000, a sondat agonia celui închis şi metodele alternative de eliberare, fiind completat de Daath Yug & Friends, care a interpretat o scenă din „Decalogul după Hess”.
Schoppel Cut, prin colaj pe hârtie, a descris subtilităţile şi dorinţele banale de care este privat încarceratul, venind totodată cu mesaje despre credinţă şi eliberare prin propria imaginaţie.
Vodă, invitatul special al serii, a participat cu un performance, „Fantoma Arestului”, care a informat continuu vizitatorii despre ce înseamnă spaţiul închisorii pentru deţinuţi, care este dinamica şi conduita în închisoare, iar toate acestea au fost prezentate cât se poate de veridic, din perspectiva celui care a avut experienţa plenară a condamnatului.
Aşadar, cei treisprezece artiști au intervenit în BNAC pentru a reprezenta contracultura simbolică și comportamentală a detenției. Arta în închisoare nu este un cabinet de curiozităţi, ci o modalitate de confruntare cu angoasa cauzată de încarcerare, iar expoziţia Inside Out a creat acel spaţiu care schimbă inclusiv percepţia deţinutului asupra lui însuşi. Şi fiindcă a ilustrat metamorfozele deţinutului, cauzate de locuirea în închisoare, arta a devenit acel stimul estetic preferat de prizonier, care îl ajută să depăşească deprivarea senzorială căreia îi este supus.
Foto& editing credit: Thoth Julay